România a construit unul dintre cele mai mari camioane din lume. DAC 120 DE a fost realizat între anii 1988 și 1990 la Întreprinderea de Autocamioane Brașov sau Steagul Roșu și avea o capacitate de 120 de tone.
Supercamionul românesc a fost fabricat în doar 20 bucăți. Cinci au fost vândute în Australia, iar restul au ajuns la exploatări miniere din România.
În Australia, trei astfel de DAC-uri încărcau în 24 de ore două garnituri de tren a câte 100 de vagoane, un vagon având o capacitate de 100 de tone. O echipă de specialiști români s-a aflat permanent în Australia pentru a se ocupa de întreținerea supercamioanelor. Trei funcționau permanent, iar două erau în revizie pentru a putea înlocui utilajul care se defecta.
În România, opt dintre ele au ajuns la mina de cupru Roșia Poieni, în timp ce alte trei unități au fost trimise la mina de calcar de la Mahmudia (județul Tulcea), iar alte două la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Una a ajuns la mina de banatită din Moldova Nouă, iar încă una la mina de sulf din Călimani. În România, camioanele au funcționat ani buni și după anul 1989, fiind scoase din uz doar în momentul în care întreținerea acestora a devenit prea scumpă și nici nu se mai găseau piese de schimb.
În perioada în care au fost fabricare, se susținea că era o copie după modelul american Lectra Haul, adaptat și reconfigurat în specific românesc. Era conceput ca o autobasculantă de carieră. Numele nu a fost ales întâmplător. DAC era brandul de camioane al constructorului brașovean Steagul Roșu (redenumit Roman Brașov în 1990), 120 reprezenta încărcătură maximă a basculantei exprimată în tone, iar DE sugera natura sistemului de propulsie: diesel-electric.
continuare AICI