Compania brașoveană Roman SA a ajuns la capătul perioadei de insolvență, urmând ca prin plata ultimei rate din planul de reorganizare, de aproximativ trei milioane de euro, să iasă din această situație. Interesant este că, deși Roman SA ar putea putea să iasă din insolvență, acționarul său majoritar, Asociația Pro Roman, făcută pe genunchii unor politicieni la începutul anilor 2000, strict pentru preluarea producătorului de autocamioane, este în faliment.
Între timp, însă, uzina a mai rămas doar în 110 angajați, după ce anul trecut au plecat, în principal prin pensionare, încă 50 de persoane. „Anul trecut am produs cinci camioane. Ultimul în decembrie, pentru o firmă din Ploiești”, spune directorul uzinei, Carol Rugacs. Vârful de producție al uzinei brașovene a fost finalul anilor ’70, când se produceau 125 de camioane pe zi cu 26.000 de angajați. Acum, însă, veniturile sunt asigurate doar din producția de piese de schimb pentru camioanele existente pe piață, precum și din modernizarea mașinilor produse de-a lungul istoriei de fabrică.
„Avem ceva discuții cu Armata pentru modernizarea unor mașini. De exemplu, cu banii pe un camion nou, noi putem să modernizăm patru, săî schimbăm absolut totul la ele și să fie ca noi”, a spus Rugacs. Conducerea auzinei mai așteaptă răspunsuri și de la guvernul pakistanez care ar dori să își doteze armata cu camioane noi, dar la licitație sunt înscrise cinci companii, printre care Mercedes sau Volvo.
Carol Rugacs susține că uzina ar putea produce și autobuze electrice, dar pentru a crea prototipurile pentru variantele de 8 m sau de 12 m este nevoie de o investiție serioasă, de circa 3 – 4 milioane de euro.
Compania brașoveană Roman SA a ajuns la capătul perioadei de insolvență, urmând ca prin plata ultimei rate din planul de reorganizare, de aproximativ trei milioane de euro, să iasă din această situație. Interesant este că, deși Roman SA ar putea putea să iasă din insolvență, acționarul său majoritar, Asociația Pro Roman, făcută pe genunchii unor politicieni la începutul anilor 2000, strict pentru preluarea producătorului de autocamioane, este în faliment.
Între timp, însă, uzina a mai rămas doar în 110 angajați, după ce anul trecut au plecat, în principal prin pensionare, încă 50 de persoane. „Anul trecut am produs cinci camioane. Ultimul în decembrie, pentru o firmă din Ploiești”, spune directorul uzinei, Carol Rugacs. Vârful de producție al uzinei brașovene a fost finalul anilor ’70, când se produceau 125 de camioane pe zi cu 26.000 de angajați. Acum, însă, veniturile sunt asigurate doar din producția de piese de schimb pentru camioanele existente pe piață, precum și din modernizarea mașinilor produse de-a lungul istoriei de fabrică.
„Avem ceva discuții cu Armata pentru modernizarea unor mașini. De exemplu, cu banii pe un camion nou, noi putem să modernizăm patru, săî schimbăm absolut totul la ele și să fie ca noi”, a spus Rugacs. Conducerea auzinei mai așteaptă răspunsuri și de la guvernul pakistanez care ar dori să își doteze armata cu camioane noi, dar la licitație sunt înscrise cinci companii, printre care Mercedes sau Volvo.
Carol Rugacs susține că uzina ar putea produce și autobuze electrice, dar pentru a crea prototipurile pentru variantele de 8 m sau de 12 m este nevoie de o investiție serioasă, de circa 3 – 4 milioane de euro.
În 2019, ultimul an de raportare, Roman SA a avut un profit record, de 77,66 de milioane de lei, dar la o cifră de afaceri de doar 5,32 milioane de lei. Mai pe înțelesul nostru, profitul a fost obținut din vânzarea activelor companiei, nu din producția efectivă.
Uzina Roman a fost înfiinţată ca fabrică de armament în 1938, iar din anul 1953, după naţionalizare, a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabrice autocamioane. Primul astfel de vehicul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari.
Aşa s-a ajuns ca în 1977 să atingă o producţie-record de 33.000 de unităţi pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu“ devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în state precum Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.