Un proces mai ciudat s-a înregistrat la Curtea de Apel Timişoara. Magistraţii s-au pronunţat asupra unei spete mai rar întâlnite în România. Un şofer de TIR şi-a dat în judecată firma după ce în prealabil fusese demis deşi acesta îşi dăduse demisia.
Toată întâmplarea a fost cauzată de faptul că şoferul nu şi-ar fi primit toţi banii pe care acesta trebuia să îi încaseze. Procesul care a început în 2019 s-a încheiat în acest an.
Un şofer de TIR și-a acţionat în judecată angajatorul care ar fi refuzat să-i plătească tot salariul
Magistraţii din Timișoara au trebuit să ia o decizie într-un proces în care un şofer de TIR, parte vătămată a susţinut faptul că angajatorul nu i-a plătit toată suma cuvenită.
Acesta le-a spus judecătorilor faptul că s-a angajat în cadrul firmei de transport în 2015 şi că jobul consta în efectuarea de curse cu autovehicule de mare tonaj. Cursele erau efectuate atât în România cât și în Europa.
Şoferul a susţinut în fata magistraţilor că angajatorul îl obliga să efectueze cursele respective într-un interval de timp mai scurt decât cel prevăzut de lege. O altă practică ilegală semnalizată de bărbat este reprezentată de faptul că angajaţii erau obligaţi să folosească un magnet pentru a fenta sistemul tahografic cu care era dotat TIR-ul.
Din aceste considerente, şoferul ar fi fost obligat să conducă până la 48 de ore neîntrerupt. Nemulţumirea bărbatului a constat în faptul că acesta avea un salariu brut de aproximativ 2000 de lei dar că politica firmei menţiona faptul că şoferilor li se plătea o diurnă neimpozitabilă în funcţie kilometrii pe care îi parcurgeau.
Angajatul firmei de transport a mai arătat că, având probleme cu recuperarea banilor care i se cuveneau, în august 2019 şi-a depus demisia în baza articolului din Codul Muncii care prevede că „salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă”.
Firma de transport a fost dată în judecată de șofer
Firma de transport a fost dată în judecată după ce bărbatul ar fi fost demis pe motive disciplinare după ce, în prealabil, acesta a demisionat din pricina faptului că nu primise întreaga renumeratie. Totuşi, în primă instanţă, bărbatul a pierdut procesul iar fimă în cauză s-a apărat spunând că aceştia au demis decizia de concediere din motive disciplinare a fost o simplă eroare materială care a fost corectată.
Totuşi, la cea de-a doua instanţă respectiv Curtea de Apel, bărbatul a avut câștig parţial de cauză. Magistraţii au hotărât anularea deciziei de concediere emisă iniţial dar şi decizia ulterioară prin care s-a corectat eroarea materială.
Dată în judecată pentru anularea deciziei, firma de transport s-a apărat spunând că firma care a emis decizia de concediere pe numele şoferului este aceeaşi la care bărbatul s-a angajat, schimbându-şi doar denumirea. În privinţa deciziei de concediere, firma a arătat că desfacerea contractului din motive disciplinare a fost doar o eroare materială, care a fost corectată între timp.
„Societatea pârâtă, deşi a emis decizia de încetare a raportului de muncă ca urmare a demisiei înregistrate de reclamant, i-a atribuit o conotaţie diferită decât cea vizată de salariat, transformând o demisie fără preaviz într-o demisie condiţionată, menită să-şi producă efectele la momentul expirării termenului de preaviz. O astfel de conduită a angajatorului se impune a fi sancţionată odată cu actul material în care a fost concretizată, întrucât ea nu reflectă voinţa reclamantului, dreptul salariatului de a demisiona fiind în mod esenţial un drept discreţionar, care nu este îngrădit decât de abuzul de drept”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara, care este definitivă.
Judecătorii au respins, însă, cererea de reangajare a şoferului, considerând că hotărârea ar fi contrară demisiei înaintate de bărbat.